AgniAstroTerapii

Procesul de creştere al unui vindecător este extrem de individual şi personal. Nimeni nu-i poate acorda altcuiva capacitatea de a vindeca. Acest lucru se află în interiorul nostru.

Cândva, în timpuri îndepărtate, fiecare om putea vindeca. Datorită păcatelor acumulate, mulţi oameni şi-au pierdut această înzestrare. În timpurile noastre, datorită asumării unor lecţii existenţiale, Dumnezeu acordă unor anume persoane darul vindecării. Sunt nenumărate cursuri ce pot fi urmate, multe materiale de studiat şi eforturi de depus pentru a vedea adevăratele rezultate. Pentru a deveni vindecător este necesar să ai chemare. Este vorba de un proces de permanentă reînnoire a forţei creatoare ce izvorăşte din tine.

Odată ce ai hotărât să te dedici acestei căi şi să faci din asta prioritatea vieţii tale, vei intra într-un proces de înaltă transmutaţie. Va trebui să te deschizi unei perioade îndelungate de teste pe care trebuie să le treci cu brio.

O mare problemă cu care te confrunţi pe această cale este teama. Ea reprezintă opusul iubirii şi apare de obicei la toţi cei care cutează să pornească pe această cale. Va trebui să priviţi însă în forul vostru interior şi să găsiţi uneltele necesare cu care să puteţi înfrunta întunericul şi să puteţi trece mai departe. În timp ce veţi încerca experienţa atât de mult temută, teama se va transforma în compasiune plină de iubire.

Mulţi dintre noi au o concepţie îngustă cu privire la ceea ce înseamnă iubirea, însă cel mai greu lucru este să înveţi iubirea de sine. Dacă nu îţi insufli ţie iubire, cum poţi să o dai altora? Iubirea faţă de sine necesită multă muncă şi exerciţiu şi trebuie neapărat exersată.

Cei ce merg pe calea spirituală parcurg diferite etape ale conştiinţei. Ei pornesc prin a învăţa legătura cauzei cu efectul. Pe acest lung drum ei trebuie să cultive răbdarea, vigilenţa şi detaşarea. Acestea sunt calităţi pe care un vindecător trebuie să le dezvolte spre propria înălţare.

Vindecătorul trăieşte zi de zi între două lumi, cea spirituală şi cea fizică. Acest lucru îl determină în a vedea clar lucrurile şi a vedea rezultate. Pentru cel care caută vindecarea, totul depinde de motivul pentru care caută un vindecător şi de vindecătorul la care se duce.

Lumea trebuie să înţeleagă că divinitatea a creat multe oportunităţi cu privire la vindecare şi că acest fapt se poate realiza şi prin terapiile complementare, nu numai prin medicina clasică. Medicina clasică nu face decât să trupul fizic, nu şi sufletul, cum o face vindecarea cu mâinile. Dacă medicina clasică foloseşte medicamente care prin transpiraţia trupului scot răul în lume, vindecarea cu mâinile transformă în lumină tot ce este negativ.

Numai că pentru a avea rezultate în această terapie este nevoie de credinţă. Iisus spunea credinţa ta te-a vindecat. Aşa se întâmplă şi azi. O mare credinţă din partea pacientului poate ajuta vindecătorul să obţină cele mai bune rezultate. Vindecătorul foloseşte fluidul său personal, însă fără fluidul astral folosit de ghizii vindecători din invizibil, vindecarea nu este posibilă. Deci, totul este controlat.

Dacă un om a primit o boală, înseamnă că nu şi-a asumat nişte lecţii de viaţă. Vindecătorul este dator să explice ce lecţii nu au fost învăţat, iar pacientul, asumându-le, va da vindecării rezultatele cele mai bune.

Schimbarea în bine a pacientului depinde şi de cunoaşterea vindecătorului. Se spune despre vindecător că ar fi bine să fie şi un bun învăţător. Oamenii trebuie învăţaţi şi ajutaţi. Mulţi dintre ei au trăit în necunoaştere şi ignoranţă. Rolul de învăţător şi vindecător este binevenit în aceste timpuri. Oamenii trebuie treziţi, iar adevărul şi vindecarea sunt mijloace ce ajută la trezire şi la expansiunea conştiinţei.

Fiecare boală este o lecţie de învăţat şi de nerepetat. Cu cât părerea noastră despre boală se schimbă, pe atât se schimbă şi modul de a o trata.

Fiecare om este unic şi trebuie să ne adaptăm la cerinţele sale. Fiecare şedinţă de vindecare este diferită, terapeutul trebuind să fie bine înarmat cu răbdare şi iubire şi să dispună de o cunoaştere vastă. Relaţia sa cu fiinţele vindecătoare din invizibil trebuie să fie foarte bună.

Cu cât acumulăm o mai mare experienţă în domeniul vindecării, practica devine o artă.

Conlucrarea cu pacientul este foarte importantă. Pot apărea în urma vindecării schimburi profunde ce au fost posibile numai fiindcă pacientul şi-a asumat răspunderea totală a propriei vindecări.

Găsirea cauzei declanşatoare a unei boli este întotdeauna cheia vindecării.

Este nevoie de multă perfecţionare, transformare şi pregătire în această artă a vindecării. Modestia şi cinstea totală sunt foarte importante. Vindecătorul va trebui să meargă pe calea dezvoltării personale pentru a fi deschis să înveţe orice formă de vindecare i s-ar potrivi.

Atunci când clientul vine la vindecător trebuie să fie pregătit să-şi deschidă sufletul spre divinitatea din interior. Deschizând calea spre interior, pacientul se vindecă singur. Acceptarea şi vindecarea conduc la renaştere.

În procesul vindecării veţi descoperi că au ieşit la suprafaţă părţi din voi pe care nu le cunoşteaţi. Este ca şi cum aţi rescrie povestea vieţii. Modul în care veţi şti să vă schimbaţi atitudinea faţă de viaţă, acela este modul vostru de vindecare.

Tu şi numai tu eşti răpunzător de sănătatea ta! Trebuie să preocupi de propria sănătate, să foloseşti pentru asta toate metodele disponibile. Medicina clasică ne poate da multe răspunsuri, dar nu pe toate. Căutarea acestor răspunsuri îţi va schimba viaţa şi te va face să vezi lucrurile altfel decât o făceai înainte.

Există mulţi oameni care, după vindecarea unor anumite boli, au ajuns la o înţelegere profundă şi la o apreciere a vieţii la care nu reuşiseră să ajungă înainte de boală.

A fi sănătoşi şi a vă menţine sănătatea nu se poate realiza decât printr-o stare de iubire. Iubirea de sine şi de alţii este, de fapt, Marele Vindecător.

articol de Maria Cristina Stroiny